Gabriela Guettat / Imamul Bukhari a relatat de la Ibn Abbas, radhi Allahu anhu:
"Avraam a luat-o pe Hagar și pe fiul ei, Ismail, într-o călătorie, pe vremea când acesta era încă sugar. I-a adus în Casă, în apropierea unui copac de lângă fântâna ZamZam-ului. În acele vremuri nu se afla nimeni în Mecca și nu se găsea nici apă. Avraam i-a lăsat acolo, alături de o traistă de piele ce avea câteva curmale și un burduf în care era puțină apă. Avraam a dat apoi să plece, dar mama lui Ismail l-a urmat, spunând:
«Încotro te îndrepți? Ne lași în această vale unde nu se află nicio ființă?»
Ea a repetat această întrebare de mai multe ori, însă Avraam nu i-a dat niciun răspuns. Apoi a spus:
«Allah ți-a poruncit să faci aceasta?»
El i-a răspuns:
«Da.»
Atunci Hagar a spus:
«El nu ne va lăsa să pierim aici!»
Și spunând aceasta, s-a întors.
Avraam a mers până ce a ajuns la o trecătoare îngustă a muntelui, de unde abia putea fi zărit de către aceștia. S-a oprit și s-a îndreptat cu fața spre Casă. A înălțat mâinile și a spus această Rugăciune:
«Doamne, eu am așezat o parte din urmașii mei într-o vale fără verdeață, în apropiere de Casa Ta cea Sfântă. Doamne, pentru a împlini ei Rugăciunea [As-Salat]! Și fă inimile unor oameni să încline cu dragoste către ei și dă-le lor din roade spre viețuire, poate că ei vor fi mulțumitori.»Surat Ibrahim 14:37
Mama lui Ismail a continuat să-și hrănească fiul și să bea din apă. Când toată apa pe care o avea s-a sfârșit, atât ei, cât și fiului ei li s-a făcut sete. A început să-l privească cu durere în suflet.
L-a lăsat acolo, căci nu mai putea să-l privească. Și-a dat seama că Safa este cel mai apropiat munte pe care se putea urca pentru a cere ajutor.
A urcat pe munte și s-a uitat de jur-împrejur, pentru a putea vedea pe cineva. Însă nu a văzut pe nimeni. Ea a coborât de pe muntele Safa, iar când a ajuns la poale, și-a îndoit veșmântul și a alergat în acea vale precum o persoană ce se află în mare primejdie.
A alergat până a traversat întreaga vale și a ajuns la un alt munte, Marwa. A urcat pe munte și a început să se uite de jur-împrejur, în speranța că va găsi pe cineva. Însă nu a găsit pe nimeni.
Și a repetat acest lucru de șapte ori."
Ibn Abbas, radhi Allahu anhu, a relatat că Profetul, salla Allahu aleihi wa sallam, a spus:
"Acela este traseul dintre acești doi munți."
Când a ajuns la muntele Marwa, a auzit o voce. Atunci a spus:
"Nu sufla o vorbă!",
referindu-se la ea însăși. Apoi a încercat să asculte cu mare atenție și a auzit din nou. Ea a spus:
"Te-am auzit (oricine-ai fi), însă ai tu oare vreun sprijin pentru mine?"
Deodată, a văzut un Înger, aleihi sallam, la fântâna ZamZam-ului, săpând în pământ cu călcâiul – sau cu aripile sale – până ce apa a țâșnit din acel loc. Ea a început să facă un fel de bazin în jurul izvorului, folosindu-și mâinile în acest scop. Și-a umplut apoi burduful cu apă.
Ibn Abbas, radhi Allahu anhu, a relatat că Profetul, salla Allahu aleihi wa sallam, a spus:
"Fie ca Allah să trimită binecuvântarea Sa asupra mamei lui Ismail. Dacă ar fi lăsat ea apa ZamZam-ului să curgă (sau a spus: «Dacă nu ar fi strâns apa»), atunci ZamZam-ul ar fi fost o apă curgătoare."
A băut din acea apă și apoi i-a dat copilului să sugă. Îngerul, aleihi sallam, i-a spus:
Nu te teme! Aici se află o Casă a lui Allah, pe care acest copil împreună cu tatăl său o vor înălța. Allah cu adevărat nu-i părăsește pe oamenii Săi.
La acea vreme, Casa se afla pe un loc înalt, precum un delușor. Ea a rămas acolo până ce cei din tribul Jurhum au trecut pe lângă ei, în timp ce se întorceau din Kada, în Mecca. Aceștia au poposit în partea de jos a Meccăi și au văzut acolo o pasăre în zbor. Au zis:
Această pasăre trebuie să zboare în jurul unei ape, cu toate că știm că în această vale nu se găsește strop de apă.
Au trimis un om sau doi și aceștia au văzut cursul de apă. Când s-au reîntors, și-au înștiințat oamenii că găsiseră apă și cu toții au mers într-acolo. Mama lui Ismail ședea în apropierea apei și atunci ei au spus:
"Ne permiți să stăm alături de tine?"
Ea a răspuns:
"Da. Însă nu aveți dreptul să puneți stăpânire pe apa noastră!"
Ei au fost de acord.
În Biblie se spune:
Dumnezeu i-a poruncit lui Avraam să taie împrejur pe Ismail, pe toți cei născuți în casa sa, pe toți cei cumpărați cu argintul său și pe toți oamenii de parte bărbătească din partea lui Avraam și i-a tăiat împrejur. ( Biblia – "Facerea" , 17:23 )
El a fost tăiat împrejur după vârsta de 99 de ani.
Ismail, aleihi sallam, avea 13 ani. A îndeplinit Porunca lui Allah Preaînaltul, referitoare la familia sa.
Acest lucru indică faptul că tăierea împrejur era obligatorie pentru el și, datorită acestui lucru, învățații au spus că era obligatorie pentru toți bărbații.
Abu Huraira, radhi Allahu anhu, a relatat că Profetul, salla Allahu aleihi wa sallam, a spus:
"Avraam s-a tăiat împrejur la 80 de ani, folosind o secure."
relatat de Bukhari
Sursa: Ibn Kathir Liga Islamică și Culturală din România